Un rost de dilatație are o funcție diferită de o fisură apărută accidental. Intervenția de etanșare trebuie să păstreze rolul rostului și să fie corelată cu deplasările prevăzute în proiect; umplerea rigidă nu se alege automat pentru orice situație.
Rostul de dilatație din fundație este o zonă proiectată pentru a permite mișcări controlate între două elemente ale construcției. Dacă sistemul de etanșare al rostului este deteriorat, apa din teren poate pătrunde prin această zonă și poate ajunge în beci, subsol, parcare subterană sau cameră tehnică.
Un rost de dilatație nu trebuie tratat ca o fisură obișnuită. Deoarece zona poate avea mișcare, soluția trebuie să păstreze capacitatea rostului de a lucra și să asigure în același timp continuitatea hidroizolației.
5 verificări pentru un rost de dilatație
- Rolul rostului și detaliul prevăzut în proiectul construcției
- Lățimea și geometria măsurate în zonele accesibile
- Starea materialelor de etanșare existente și a marginilor
- Continuitatea detaliului între perete, radier și alte elemente
- Accesul pentru control și condițiile intervențiilor ulterioare
Unde apar infiltrațiile prin rosturile de dilatație?
Problemele pot apărea în:
- pereți de fundație din beton;
- radier și plăci de beton;
- parcări subterane;
- subsoluri de bloc;
- camere tehnice;
- zone de legătură între două corpuri de clădire;
- îmbinări dintre elemente structurale separate.
De ce începe să intre apă prin rost?
Rosturile de dilatație sunt solicitate în timp de mișcările structurii, variațiile de temperatură și presiunea apei din teren.
Infiltrațiile pot apărea atunci când materialul elastic existent este degradat, când etanșarea nu este continuă sau când apa găsește trasee pe lângă sistemul inițial de rost.
De ce nu umplem rostul cu mortar rigid?
Un mortar rigid poate bloca temporar zona, dar nu permite mișcarea pentru care rostul a fost proiectat.
Dacă elementele structurii continuă să lucreze, mortarul poate fisura sau se poate desprinde, iar infiltrația poate reapărea.
Din acest motiv, un rost de dilatație trebuie tratat cu materiale și detalii compatibile cu mișcarea lui.
Ce facem înainte de etanșare?
Înainte de aplicarea unui nou sistem, zona trebuie verificată și pregătită. În funcție de starea rostului, lucrările pot include:
- îndepărtarea materialelor vechi degradate;
- curățarea marginilor rostului;
- îndepărtarea betonului friabil;
- repararea muchiilor deteriorate;
- controlarea infiltrațiilor active;
- pregătirea suportului pentru sistemul elastic;
- refacerea continuității hidroizolației.
Ce facem dacă prin rost curge apă activ?
Dacă apa pătrunde activ prin rost, etanșarea finală nu se aplică direct peste curgere.
Mai întâi trebuie controlat traseul apei. În funcție de situație, intervenția poate include injectări sau materiale destinate opririi infiltrației înainte de refacerea rostului.
Vezi pagina despre oprirea infiltrațiilor active în fundație.
Se pot utiliza injectări?
În anumite situații, da. Dacă apa circulă în profunzimea rostului sau prin zonele de beton din jur, injectarea poate fi utilizată pentru controlarea infiltrației.
Totuși, injectarea nu înlocuiește automat sistemul elastic al rostului. Dacă rostul trebuie să permită mișcare, detaliul final trebuie să păstreze această funcție.
Vezi pagina despre injectări cu rășină poliuretanică în fundație.
Ce facem dacă marginile rostului sunt degradate?
Muchiile din beton trebuie să fie stabile pentru ca sistemul de etanșare să poată funcționa corect.
Dacă betonul este friabil sau desprins, zonele degradate sunt îndepărtate și refăcute cu mortar de reparație înainte de montarea sistemului elastic.
Vezi pagina despre MAXREST pentru fundație.
Ce materiale folosim pentru etanșarea rostului?
Alegerea sistemului depinde de lățimea rostului, de mișcarea estimată, de presiunea apei și de configurația construcției.
În funcție de situație putem utiliza sisteme elastice profesionale pentru rosturi, benzi flexibile și materiale de etanșare compatibile cu betonul și cu hidroizolația existentă.
Scopul este obținerea unei etanșări continue, fără transformarea rostului mobil într-o îmbinare rigidă.
Ce facem dacă rostul este în pardoseală?
Dacă rostul traversează radierul sau placa de beton, zona trebuie analizată pe întreaga secțiune afectată.
Hidroizolația pardoselii trebuie conectată corect la detaliul elastic al rostului, astfel încât apa să nu poată ocoli sistemul.
Vezi pagina despre hidroizolație radier fundație.
Ce facem dacă rostul ajunge la baza peretelui?
Intersecția dintre un rost vertical și racordul perete-pardoseală este un detaliu sensibil. Aici se întâlnesc mai multe trasee posibile de apă.
Zona trebuie tratată astfel încât sistemul elastic al rostului să fie continuu și conectat cu hidroizolația peretelui și a pardoselii.
Vezi pagina despre racord perete-pardoseală la fundație.
Ce rol are presiunea hidrostatică?
Dacă terenul din jurul fundației se saturează cu apă, presiunea asupra rostului crește. O etanșare degradată poate deveni activă exact după ploi abundente sau în perioade cu nivel ridicat al apei din teren.
Vezi pagina despre presiunea hidrostatică asupra fundației.
Se poate lucra din interior?
Da, în multe situații. Dacă rostul este accesibil din subsol, beci sau parcare subterană, intervenția poate fi realizată direct din interior.
Se îndepărtează materialele degradate, se repară suportul, se controlează apa și se reconstruiește detaliul de etanșare.
Vezi pagina despre hidroizolație fundație fără săpătură.
Care este diferența dintre un rost de turnare și un rost de dilatație?
Rostul de turnare apare între două etape de betonare și nu este neapărat destinat unei mișcări permanente. Rostul de dilatație este proiectat pentru a permite mișcarea relativă dintre două elemente.
Din acest motiv, soluția de reparare nu trebuie aleasă identic pentru cele două tipuri de rost.
Vezi pagina despre rosturi de turnare în fundație.
Ce verificăm înainte de ofertă?
- lungimea rostului afectat;
- lățimea rostului;
- poziția lui în structură;
- starea materialului existent;
- zonele cu apă activă;
- starea marginilor din beton;
- intersecțiile cu alte rosturi;
- legătura cu radierul și pereții;
- accesul pentru executarea intervenției.
trebuie hidroizolat fără a-i anula funcția de mișcare. O reparație rigidă poate fi nepotrivită pentru un rost care continuă să lucreze.
În funcție de situație, intervenția poate include oprirea apei active, injectări, repararea marginilor de beton și refacerea sistemului elastic de etanșare.
Dacă ai infiltrații printr-un rost de dilatație din fundație, subsol sau parcare subterană, accesează pagina de pentru evaluarea lucrării.
Întrebări înainte de repararea unui rost de dilatație
Ce documente sunt utile dacă etanșarea a mai fost reparată?
Pentru un rost de dilatație, păstrează fotografiile din timpul intervenției precedente, denumirea materialelor și descrierea porțiunii tratate. Menționează dacă apa a reapărut în același loc sau la capătul reparației. Aceste informații ajută la delimitarea inspecției; nu confirmă singure cauza și nu înlocuiesc verificarea detaliului existent.
Poate fi stabilită soluția doar dintr-o fotografie?
O fotografie arată starea vizibilă a unui rost de dilatație, dar nu documentează mișcarea prevăzută, adâncimea sau continuitatea sistemului ascuns. Cere ca oferta să precizeze informațiile disponibile, verificările necesare și limitele accesului. Dacă detaliul constructiv nu este cunoscut, alegerea etanșării trebuie clarificată înainte de închiderea zonei.
Documentație de referință: Sika — injectarea structurilor din beton și zidărie. Domeniul de utilizare și condițiile de aplicare se verifică pentru produsul ales în lucrare.
Descrie situația pentru evaluare
Trimite localitatea, fotografii și istoricul apariției apei. Condițiile vizitei și operațiunile din ofertă se confirmă pentru proiect.